Dumitru Ciocan este bucătar de meserie și de când se ține minte activează în acest domeniu. Totodată, faptul că a crescut pe treapta profesională și a avut posibilitatea să primească un salariu decent, întotdeauna visa la o afacere proprie.
Istoria lui Dumitru vine să confirme faptul că, atunci când îți dorești cu adevărat anumite lucruri se realizează. Chiar dacă atuni când s-a decis la un business nu avea nimic mai mult decât un business plan, reușitele de astăzi arată că a făcut o algere corectă.
„Sunt de specialitate bucătar, din anul 2001 am lucrat la diferite restaurante, magazine. Am fost plecat și peste hotare, unde la fel am început să lucrez bucătar, dar am crescut și am fost și șef de producere. Sincer, întotdeauna aveam senzația că ceva nu este așa cum îmi doream. Aveam ideea unei afaceri proprii și acest gând nu mă lăsa”.
Banii pe care îi câștigase de la nuntă a decis să-i investească în afacerea la care îi era gândul de mai mulți ani.
„Nu am investit sume enorme, cred că vreo 70-80 de mii de lei, dar era o sumă bună pentru a începe o afacere. Tot atunci am început să căutăm ce alte surse financiare. Așa am găsit anunțul de la UCIP IFAD. Am analizat și am înțeles că corespundem tuturor criteriilor. Cel mai complicat a fost până am obținut banii, pentru că se tot schimbău guvernele și a durat mai mult timp. La acea etapă aveam un business plan și banii de la nuntă cu care am mers la UCIP IFAD și ei au decis să ne susțină. Din banii oferiți am putut cumpăra utilajele necesare, adică i-am investit în producere. Acum, din perspectiva timpului, pot spune că am avut norocul să fim susținuți de UCIP IFAD, pentru că banii pe care i-am obținut au fost de un real folos. Dacă nu erau acești bani cred că nu mă decideam la afacere. Ei ne-au învățat foarte multe, am urmat și niște cursuri de contabilitate, ne-au arătat exemple cum s-au descurcat alte persoane cu afacerile lor. Și atunci m-a gândit că dacă alții au putut, de ce eu nu am să pot”.
Așa au deschis magazinul de producere în raionul Rezina, de unde și procurau materia primă.
„Am deschis un magazin cu producere, adică cumpăram carne și produceam salam, pârjoale, mici, carne tocată. Pentru că tot ce este nou, este și complicat.Totul a început în anul 2015. Nu pot să spun că a fost foarte greu să deschidem afacerea, cel mai complicat era faptul că nu cunoșteam oamenii de la care procuram materia primă. În plus, era dificil pentru că trebuia să ne ocupăm de toate singuri, inclusiv contabilitate, producere, comercializare. Dar toate se învață până la urmă, important este să ai dorință. La început am procurat carne de la intermediari, iar aceștia aveau un preț exagerat. Până la urmă mi-am creat un cerc de producători cu care lucrez și avem încredere”.
În tot acest timp alături a fost soția, care l-a ajutat în momentele mai dificile și s-a bucurat alături de el când aveau succese.
„La început lucram împreună cu soția, munca începea pe la ora 5 dimineața și plecam acasă pe la ora 22. Nu aveam posibilitatea să achit alți muncitori, vânzările erau încă destul de mici, așa că făceam practic totul singuri. În timp am înțeles că fiecare trebuie să se ocupe cu munca sa, cu ceea ce se pricepe să facă cel mai bine”.
Crede că cel mai mare avantaj este că și-a deschis magazinul aproape de oamenii care produc, iar aceasta îi oferă mai multă încredere.
„Mi-am deschis magazinul lângă producere, pentru că la sate se cresc vitele, altfel spus lucrez direct cu producătorul și aceasta contează foarte mult. Sunt de părerea că, dacă îți dorești un produs de calitate, atunci trebuie să te concentrezi ori pe producere, ori să crești animalele. Nu le poți face pe toate calitativ”.
La început oamenii erau sceptici, dar după ce au început să-i cunoască, comunicau deja, aveau încredere în produse și, încetul cu încetul, au început să crească și vânzările.
„La moment, avem oameni care trăiesc peste hotare, dar consumă produsele noastre. Desigur că nu vorbim de cantități mari, dar totuși este o reușită. Domeniul în care activez este unul de perspectivă, mai ales că în ultima perioadă consumatorii și-au schimbat atitudinea față de ceea ce consumă, ei aleg produse de calitate, chiar dacă în cantități mai mici. Oamenii, marea majoritatea sunt angajați și respectiv nu prea au timp pentru a găti și atunci ei pot să procure aumite produse gata pentru consum. Dorim noi aceasta sau nu, oricum acesta este viitorul. Dar eu cred că aceasta este corect, nu trebuie ca fiecare om să crească acasă vite, ele trebuei să crească la ferme. Am să mă repet, dar fiecare trebuie să se ocupe cu ceea ce cunoaște cel mai bine și să facă un lucru calitativ”.
Propun produse de calitate și se străduie să fie corecți cu consumatorii, astfel ca aceștia să dorească să revină la magazinul lor.
„Produsele pe care le propunem consumatorilor sunt proaspete, deoarece obișnuim să producem doar atât cât se vinde. Totodată, suntem corecți cu oamenii vindem produse de calitate, astfel ca ei să dorească să revină la noi. Nu mă apuc să spun că alți producători nu fac la fel. Eu sunt în fiecare zi acolo la producere și cred că, dacă se întâmplă careva greșeli, atunci eu sunt de vină, pentru că eu urmăresc fiecare proces. Dacă nu ai condiții pentru a păstra, mai bine ar fi nici să nu încerci să lucrez, pentru că carnea este un aliment scump, dar care se alterează foarte repede. Trebuie să cunoști lucru foarte bine”.
Chiar dacă se confruntă cu anumite probleme din cauza închiderii piețelor agricole, eroul nostru este optimist și speră că totul o să revină la normalitate.
„Ne-am dori să dezvoltăm afacerea cu producere mai mare, condiții mult mai bune și să oferim și servicii. Ne gândim și la diversificarea produselor. Odată cu închiderea piețelor am întrerupt și noi activitatea și așteptăm să trecem peste această perioadă cât mai curând. În primul rând, magazinul se află pe teritoriul pieței, dar și oamenii, dacă nu am avut de lucru, nu au bani și procură doar strictul necesar”.
Dumitru ne-a spus că, cea mai mare problemă este lipsa brațelor de muncă, a oamenilor dornici să se implice.
„Nu cred că finanțele sunt o problemă, avem o altă provocare care este cu mult mai gravă – nu are cine munci. Acum sunt diverse posibilități de finanțare, chiar și credite la condiții mai avantajoase, dar nu avem oameni. Atunci când investești într-o afacere tu știi că neapărat, după o anumită perioadă, o să-ți recuperi investiția. Am avut momente când pe parcursul a 3-4 luni lucram de unul singur, pentru că nu găseam oameni să angajez. Eram gata să achit bani pentru ca ei să învețe și apoi să-i angajez. Am impresia că cei care au rămas pe loc doresc să primească salarii mari, dar să nu muncească, să nu depună efort. Eu știu că totul are un preț și un muncitor bun trebuie achitat respectiv, mai ales dacă muncește corect”.
sursa: Agrobiznes
