În Moldova există toate premisele necesare pentru agricultura conservativă. Rezultatele școlilor de câmp
În Moldova există toate premisele necesare pentru agricultura conservativă. Rezultatele școlilor de câmp
Pentru a obține rezultatele dorite în practicarea agriculturii conservative este nevoie de a avea cunoștințe temeinice despre acest tip de agricultură. Iată de ce, atunci când fermierii decid să facă primii pași în implementarea sistemului No-Till, trebuie să înțeleagă cât mai bine ce înseamnă de fapt acest sistem.
În Republica Moldova există toate premisele necesare pentru aplicarea agriculturii conservative, iar implementarea acestui sistem trebuie realizată prin adaptarea inovațiilor la condițiile locale.
Acestea sunt unele dintre concluziile menționate de către experții care au evaluat rezultatele obținute în cadrul Școlilor de câmp a fermierilor, organizate și implementate cu suportul Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor IFAD (UCIP IFAD).
În cadrul Școlilor de câmp, IFAD a venit cu o abordare complexă care a permis efectuarea cercetărilor pentru a studia ce se întâmplă cu solul și apa pe parcursul a 4 ani.
Victor Roșca, director UCIP IFAD, a constatat că, pe parcursul perioadei de implementare au fost colectate date despre structura solului, biotică, apă și nutrienții ceea ce a permis expunerea unor concluzii ce ar putea fi de folos și pentru alți antreprenori, care se gândesc să implementeze sistemul de agricultură conservativă.
„Paralel, experții și colegii de la Universitatea Agrară au dus evidența cheltuielilor și eficiența tehnologiilor conservative aplicate pe câmpul de demonstrare și în comparare cu tehnologia convențională aplicată pe lotul martor. Este îmbucurător faptul că, pe parcursul acestor ani am reușit să avem un număr de peste 3,7 mii participanți la instruiri. Consider că, obiectivele stabilite de IFAD au fost realizate. Totuși, doresc să accentuez că activitățile desfășurate la Școlile de câmp a fermierilor trebuie să continue, astfel că încurajez gospodăriile să rămână deschise pentru alte proiecte și programe, pentru că ceea ce s-a realizat reprezintă început bine punctat, o experiență foarte reușită. Am avut 11 gospodării care au beneficiat de asistență și ar fi păcat ca aceasta să se oprească aici”.
„În curând, va fi lansat un nou Proiect, IFAD VIII, în care vom avea mai multe forme de asistență și sunt prevăzute crearea a 10 Școli de câmp în domeniul promovării metodelor eficiente de irigare. Am convenit că, vom majora numărul de școli, luând în considerare experiența acumulată. Vor fi mult mai multe gospodării, care vor putea beneficia de suport, granturi pentru dezvoltarea câmpurilor asemănătoare”.
Mihai Rurac, conferențiar universitar, a povestit despre particularitățile implementării agriculturii conservative în Republica Moldova și lecții învățate în cadrul Școlilor de câmp pentru fermieri.
„Conform FAO, agricultura conservativă are la bază 3 principii. În primul rând, vorbim despre principiul care presupune acoperirea permanentă a suprafeței solului, urmat de perturbare mecanică minimă și diversificarea speciilor de culturi. Implementarea de lungă durată a sistemului No-Till, sau cum o mai numim agricultură conservată, permite, în primii 5 ani, să observăm următoarele efecte: restabilirea agregatelor, conținutul scăzut de reziduuri vegetale, restabilirea biomasei microbiene, ș.a. În faza de tranziție sporește densitatea solului, începe creșterea cantităților de reziduuri, crește materia organică, sporește conținutul de fosfor. În etapa de consolidare putem observa creșterea sporită a cantității de carbon, crește conținutul de apă, se intensifică circuitul elementelor nutritive”.
Foarte mulți fermieri practică agricultura conservativă fără utilizarea culturilor de acoperire. Cunoștințele sunt principalul obstacol în obținerea rezultatelor, susține Mihai Rurac.
„Agricultura conservativă este despre gestionarea solului și poate fi aplicată în toate sistemele agricole atât în livadă, cât și în vița de vie prin gestionarea solului și suprafeței lui. În urma studiilor efectuate s-a constatat că, roada medie la hectar este mai mare, veniturile din vânzări sunt în creștere, costurile de producere sunt mai mici, se micșorează consumul de combustibil, se reduce gradul de uzură a tehnicii agricole, se utilizează mai rațional și eficient factorii de producere, se reduce numărul de lucrări agricole, se reduc cantitățile de fertilizanți și a produselor de protecție, se reduce numărul de personal necesar”.
Grigore Baltag, conferențiar universitar, a spus că interesul unui antreprenor, în mare parte, se manifestă prin nivelul profitului, care reprezintă motorul ce dinamizează activitatea antreprenorială. Dacă nu există profit, nu putem vorbi despre continuitatea și durabilitatea unei afaceri.
„Proiectul dat a avut un aport mare asupra întreprinderilor, pornind de la îmbunătățirea bazei tehnico-materiale, obținerea cunoștințelor, înțelegerea tehnologiilor conservative de lucrare a solului. Majoritatea gospodăriilor și-au mărit suprafețele agricole din circuitul agriculturii conservative, totodată, antreprenorii implicați în proiect recunosc avantajul tehnologic și economic al acestui sistem în special, în condiții de reziliență la schimbările climatice”.
Participanții la eveniment au reiterat că prin restabilirea substanţei organice în sol și, astfel, prin ameliorarea calităţii solului devine posibil de diminuat consecinţele încălzirii globale și concomitent de adaptare la aceste schimbări. Totodată, cu cât este mai mare diversitatea culturilor în asolament cu atât este mai mare și varietatea organismelor vii pe întregul lanţ trofic, ceea ce duce la formarea structurii solului. Cantitatea de resturi vegetale lăsate în sol, dar și calitatea lor determină cât de activă este viaţa în sol. Datorită activităţii acestor organisme, masa de sol devine asemănătoare unui burete, care are capacitatea de a îmbiba și a menţine apa accesibilă plantelor în sol, reducând influența negativă a încălzirii globale.
Andrei Zbancă, conferențiar universitar, a menționat, că investițiile în modernizarea tehnicii no-till și mini-till a fost de peste 20,3 milioane lei, unde 55% au fost investite beneficiarii ȘCF și 45% IFAD sub formă de grant condiționat.
Totodată, în baza evaluării Programului ȘCF sau formulat următoarele propuneri necesare a fi implementate în domeniul Agriculturii Conservative și anume:
- Asigurarea priorității naționale de dezvoltarea a AC la nivel de politici, prin ajustarea concepției de subvenționare, dezvoltarea sustenabilă prin administrarea corectă și durabilă a solului, managementul asolamentelor, etc.
- Conjugarea eforturilor instituțiilor de cercetare din domeniu și mediul de afaceri agricol prin experimentarea și testarea AC în diferite zone pedo-climatice pentru a elabora și formula recomandări practice și aplicative de trecere la AC, care sunt extrem de importante și așteptate de fermieri;
- Continuarea activității de cercetare pentru loturile de demonstrare create în cadrul ȘCF pentru a analiza evoluția în dinamică a schimbărilor pentru o perioadă determinată cu stabilirea unor noi obiective luând în considerare expertizele ȘCF;
- Crearea unei asociații naționale a producătorilor agricoli ce practică sau doresc să aplice AC pentru reprezentarea intereselor fermierilor în raport cu APC / APL și lobarea intereselor sectoriale (inclusiv și programele de stat în cercetare);
- Arenda terenurilor agricole trebuie să fie durabilă (trebuie reglementat acest principiu), nu numai bazată pe rațiune economică, dar și de menținere a fertilității și calității solului. Perioada de arendă cel mai des întâlnită este de 3 ani și asta nu contribuie la aceea ca fermierul să investească și să sporească fertilitatea și calitatea solului.
Prin intermediul programelor și proiectelor implementate și planificate spre realizare, UCIP IFAD prevede elaborarea și integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice și stabilirea opțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice în domeniile de asistență oferite producătorilor agricoli și autorităților publice locale.
